marți, 22 aprilie 2014

Nu căutaţi plăcerea, vă va sărăci...


Tineretul de astăzi cere libertatea sexuală crezând că în ea va găsi înflorirea, fericirea, bucuria. Acum, pentru că se poate procura uşor pilula ei se bucură pentru că nu mai e necesar să reflecteze, să se controleze, să existe stăpânire de sine. Nu, nu, să închidem ochii şi să mergem înainte!... şi în lumea întreagă vedem că această faimoasă pilulă are din ce înce mai mare succes. Mai întâi, desigur, ea a fost pusă la punct din motive dezechilibru demografic, dar apoi s-au adăugat alte motive, deloc demografice, şi mai ales dorinţa de se bucura fără piedici de toate femeile şi de toţi bărbaţii.Spuneţi-mi dacă fetele de treisprezece ani chiar au nevoie de pilulă... Cu toate acestea, ele sunt lăsate să se servească deja de pilulă, şi am auzit că, în unele şcoli chiar profesorii sunt cei care le distribuie elevelor, da, profesorii!Lăsând tinerii să se grăbească să experimenteze un domeniu pe care nu-l cunosc, deschidem pentru ei poarta tuturor dereglărilor fizice şi psihice. Ei fac experienţe, dar nu ştiu că aceste experienţe vor avea pe termen lung rezultate catastrofale şi se vor dezaxa şi se vor îmbolnăvi. În realitate, nici cei care s-au pronunţat pentru pilulă nu au înţeles ceva, nici cei care s-au opus. Cei care s-au pronunţat pentru, au făcut-o de complezenţă: ştiind că mulţi oameni sunt slabi, au cedat în faţa acestei slăbiciuni; şi ceilalţi, care s-au opus, au făcut-o din ipocrizie, în numele vechilor tradiţii morale şi ei sunt primii care nu le respectă în viaţa lor personală.În tot cazul, punându-se pilula la punct, ştiinţa care credea că face unmare serviciu oamenilor, n-a făcut decât să le permită să se dedea la tot felul de excese, să devină slabi, senzuali şi bolnavi. Iată binefacerile ştiinţei! Înaintede pilulă, băieţii şi fetele erau cel puţin obligaţi să se gândească, să sestăpânească puţin (nu pentru motive de moralitate şi puritate, desigur, cipentru frica de consecinţele neplăcute ce puteau urma), în timp ce acum numai e cazul să se controleze, se pot lăsa în voie.Vă voi da o imagine. Ştiţi cum mergeau vapoarele în trecut. Jos, erau maşiniştii care trebuiau să se ocupe să pună cărbune în cazane, şi graţie lor vaporul avansa; dar ei înşişi nu ştiau direcţia, trebuia să fie un căpitan, acolo sus, să se ocupe de direcţie şi să dea ordine; dar el singur nu avea mijloacele necesare pentru a face să avanseze vaporul. Iată încă o imagine a omului:emoţiile, sentimentele, instinctele sunt combustibilul care trebuie pus în cazane pentru ca vaporul să poată avansa.
Dar dacă nu e cineva raţional şi lucid sus pentru a se orienta, vaporul se va sparge în bucăţi...În timpul unei croaziere în Oceanul Arctic o doamnă a întrebat căpitanul:“Ce se va întâmpla dacă vaporul va întâlni un iceberg? - O, răspuse căpitanul,icebergul îşi va continua drumul, doamnă.” Şi vaporul? El n-a spus nimic de vapor, pentru că era evident! Şi omul, la fel, dacă “vaporul” său loveşte un iceberg, să nu mai vorbim. E simbolic, desigur: “căpitanul” este aici în cap,“Maşiniştii” sunt peste tot în corp: pântecul, stomacul, sexul... Atunci eu spun tinerilor: dacă vă luaţi numai după modul vostru de a gândi, după înclinaţiile,predilecţile voastre, e sigur că vă veţi sparge capul, pentru că aceste impulsiuni sunt oarbe.Mai înainte, la televizor, am auzit o fată drăguţă declarând: “Îmi satisfactoate dorinţele fără complexe.” Iată, ea s-a debarasat de “complexele” ei,adică de înţelepciune, stăpânire de sine, discernământ... Da, pentru că aceste apăreau că sunt complexe, şi complexele nu sunt bune, trebuie să ne debarasăm de ele! Pentru a merge unde? Pentru a găsi ce? Pentru a face ce?Nu contează ce!Eu aş pune o întrebare tuturor acestor băieţi şi fete care cred că ştiu aşa bine ce trebuie să facă: “Când sunteţi la servici, într-o uzină, în faţa unui aparat, când conduceţi o maşină, nu vă controlaţi maşina? Nu o stăpâniţi? Şi de ce în toate domeniile, când faceţi bucătărie, când faceţi ceai sau cafea, dece dozaţi căldura, zahărul şi toate ingredientele?”
Pe moment, tineretul nu are decât o singură idee: cum să sară toate barierele morale pe care Iniţiaţii trecutului le-au plasat pentru a împedicaoamenii să trăiască în pasiuni şi dezordine. Câte civilizaţi strălucitoare audispărut, răvăşite de maladii morale şi fizice, pentru că erau dedate la xxx saula culte legate de orgii! Generaţia actuală vrea să se elibereze de toate aceste tabu-uri, să se scutească de toate regulile pentru a gusta cea mai mareplăcere posibilă, şi această mişcare a luat o aşa amploare că lumea se întreabă ce ar putea opri-o.
 Am studiat şi am observat oamenii, şi am văzut că ceea ce vă spun aici e adevărul absolut. Când ei sunt numai sub influenţa dorinţei, plăcerii, bărbatul şi femeia introduc hoţi în ei. Trebuie să aibă un scop mai elevat pentru a face să strălucească lumina. Lumina poate să-i sfătuiască asupra aceloraşi ospăţuri, aceloraşi invitaţii, dar în loc să atragă toţi nedoriţii planului astral, ei vor invita îngeri şi divinităţi să se bucure cu ei.Şi când aceste entităţi celeste vor împărţi ce au, ele le vor lăsa cadouri; Nu aruncându-se în plăcere vor găsi oamenii soluţia problemei sexuale.Pentru că plăcerea nu este decât jumătatea drumului şi, dacă vor rămâneacolo, puţin câte puţin ei se vor simţi legaţi, îşi vor pierde libertatea. Când a căzut prea multă umiditate pe aripile unui fluture, el nu mai poate zbura.Atunci iată, aceasta e plăcerea: prea multă umiditate! Când văd un om a căruiaripi nu mai pot să-l poarte (simbolic vorbind) nu am nevoie să-l întreb unde s-a băgat, ştiu că şi-a expus aripile la umiditate. Umiditatea, e foarte clar pentrumine, împiedică zborul.Şi pentru a le usca la lumină, trebuie mult timp. De aceea, atenţie, nu vă lăsaţi înşelaţi de plăcerea care vă va opri din drum...Mergeţi până la lumină!Dar înţelegeţi-mă bine: eu n-am spus că bărbaţii şi femeile nu trebuie să-şi dăruie multă dragoste. Ei trebuie să-şi dăruie multă dragoste, dar o dragostemai elevată, mai luminoasă. Adică în loc să se mulţumească de schimburile dinplanul fizic, a se excita, a se satisface şi apoi a sforăi, ei trebuie să fieconştienţi de importanţa şi chiar de valoarea sacră a actului sexual. Dar nu,toţi sunt grăbiţi, grăbiţi să se afunde în mlaştini, nu mai au timp de a reflecta.

http://www.scribd.com/doc/11841827/AIVANHOV-Forta-Sexuala-Sau-Dragonul-Inaripat

sâmbătă, 5 aprilie 2014

Povestea Creatiei

La inceput a fost aceasta unica sursa de lumina, prezenta unica, numita
Dumnezeu. Dumnezeu, in marea Sa bucurie si iubire, avea o dorinta de a crea, de a
se exprima. Din aceasta maretie nediferentiata, Dumnezeu a creat sori, luni, galaxii,
universuri si Ii placea ce a creat. Desi ceva lipsea – compania. Dumnezeu vroia sa
creeze fiinte constiente care puteau impartasi fericirea creatiei sale.
 Din infinitatea lui au fost androgine. Lucrul unic despre creatia noastra a fost aspectul liberului arbitru.
In momentul cand am fost creati, ne-am luat zborul in univers, creand asa ca Dumnezeu, cu mintea noastra, extinzand Imparatia lui Dumnezeu. Noi am fost perfecti, si
asta a fost starea Edenica. In calatoriile noastre de-a lungul infinitatii lui Dumnezeu,
am descoperit universul fizic sau material si am fost intrigati, caci pentru inceput noi
n-am avut corpuri fizice, ci doar corpuri spirituale.
Dumnezeu au aparut trilioane de scantei de lumina facute dupa chipul si asemanarea Lui. Toate sufletele au fost create la inceput si toate sufletele
au fost androgine. Lucrul unic despre creatia noastra a fost aspectul liberului arbitru.
In momentul cand am fost creati, ne-am luat zborul in univers, creand asa ca Dumnezeu, cu mintea noastra, extinzand Imparatia lui Dumnezeu. Noi am fost perfecti, si
asta a fost starea Edenica. In calatoriile noastre de-a lungul infinitatii lui Dumnezeu,
am descoperit universul fizic sau material si am fost intrigati, caci pentru inceput noi
n-am avut corpuri fizice, ci doar corpuri spirituale.
Atunci am inceput a proiecta o parte din noi pe, sa spunem, Pamant, ca sa exploram frumusetea materiei. De fapt nu era nimic gresit in asta, pentru ca intregul infinit
al universului era un loc de joaca a sortii. Am inceput sa proiectem o parte din noi
intr-un copac pentru a vedea cum este asta. Apoi ne-am proiectat intr-o stanca pentru
a vedea cum este si acest lucru, apoi intr-un animal pentru a experimenta cum este sa
mananci iarba si interactiona cu alte animale.
In fiecare caz am facut asta si apoi am plecat si ne-am proiectat inapoi in planurile
spirituale. De asemenea, cu puterea incredibila a mintii am fi creat forme - gand de
animale, prin puterea imaginatiei noastre. Aceste forme - gand incepeau sa se condeseze si am fi trait in aceste creaturi care erau forme-gand, intocmai asa cum locuiam
intr-un animal care fusese deja creat.
A fost totul bine pana in acel moment al creatiei la care Biblia se refera ca fiind
caderea omului. In acest moment am uitat cine suntem, datorita identificarii cu universul material. Am fost prinsi in densitatea materiei si am crezut ca suntem animale
sau creaturile pe care le-am creat cu formele - gand. Cazand in iluzia ca am fost materiali in loc de spirituali in identitate, a initiat spirala descendenta a creatiei. In acest
moment a inceput sa existe „ego-ul”. Ego-ul fiind un sistem de gandire si filozofie bazat
pe credinta iluzorie in separatie, frica, egoism si moarte.
Fenomenul sufletelor de a deveni si mai prinse in iluzia materiei a continuat la
un nivel alert. Amilius (o reincarnare a lui Iisus) si alte fiinte evoluate spiritual care
nu cazusera, au stiut ca ceva trebuie facut pentru a-si ajuta fratii si surorile, caci omul
continua crearea unei conglomeratii de monstruozitati pentru a-si satisface dorinta de
nestapanit. El a creat ciclopi, centauri, unicorni, corpuri de animale cu capete de om,
fiinte cu copite, ghiare, pene, aripi si cozi. Omul a devenit prins in corpurile grotesti
care nu erau potrivite pentru fii si fiicele lui Dumnezeu. Omul a creat chiar si prima
femeie a carui nume era Lilith, inaintasa Evei. Aceasta proiectie a fost creata pentru a
satisface din nou egoista dorinta carnala.
Planul pe care Dumnezeu si fortele Divine l-au creat pentru a rectifica situatia
a fost crearea celor 5 rase fizice pe cele 5 continente ale planetei. Fiecare rasa avea o
culoare diferita a pielii. Nicio culoare a pielii nu era mai buna decat o alta, ci diferenta
se facea in functie de conditiile de clima. Un anumit tip de piele era bun pentru un
anumit tip de clima.
Planul a fost ca toate acele suflete care fusesera prinse in materie sa se reincarneze
in aceste corpuri mai potrivite pentru ele, care erau mult mai bune pentru o fiica sau
un fiu al lui Dumnezeu. Asa ca omul nu se trage din maimute asa cum evolutionistii
sugereaza.
Dupa crearea celor 5 rase au fost 133 de milioane de suflete pe Pamant. Rasa rosie
traia in Atlantida si America. Rasa maro traia in Anzi si Lemuria. Rasa galbena in
Desertul Gobi si Asia de Est si rasa neagra locuia in Sudan si in Vestul Africii. Rasa
alba locuia in Iran de-a lungul Marii Negre si Muntilor Carpati ai Europei Centrale.
Planul de baza pe care Dumnezeu l-a creat a fost reincarnarea, sufletele se vor
intrupa in aceste corpuri umane, nu in corpuri de animale pentru a se redestepta catre
identitatea lor adevarata ca fiinte ale lui Dumnezeu si pentru a invata sa demonstreze
asta pe Pamant si astfel sa inceapa ascensiunea catre Creator.
Acest act al creatiei a aparut acum 10 milioane si jumatate de ani. Influentele animale create de cadere si de proiectiile initiale de forme-gand nu au disparut complet
de pe Pamant decat in jurul anului 9000 inainte de Hristos. Ramasitele acestor creaturi
patetice au fost mai tarziu ilustrate in mitologie si in arta Asiriana si Egipteana.
Un alt factor adaugat la aceste creaturi grotesti a fost faptul ca din cele mai vechi
timpuri fiintele umane erau capabile sa procreeze cu animalele si cu aceste fiinte grotesti. Dupa ce sufletele umane au fost separate in femei si barbati, Dumnezeu a impus
legile divine facand imposibil pentru fiintele umane crearea de progenituri cu alte specii.
Un alt lucru interesat a fost ca omul era capabil sa traiasca pana la 1000 de ani in
acelasi trup, pana cand o alta lege divina a fost implementata sa schimbe acest lucru
datorita nevoii sufletelor de a fi capabile sa reflecteze mai mult in planul interior in
legatura cu scopul si motivul reincarnarii.
Amilius (prima reincarnare a lui Iisus Hristos), el insusi a coborat in materie si a
devenit primul Adam in momentul creatiei celor 5 rase initiale. Adam a fost primul
din rasa perfectionata. Primul dintre fii lui Dumnezeu in opozitie cu ceea ce Biblia
numeste ca fiind fiica omului. Adam a fost un individ, dar de asemenea un simbol al
celor 5 rase, la fel ca Eva.

fragmente --> http://putereaprezentului.files.wordpress.com/2013/01/manualul-ascensiunii.pdf