wearetheworld
"Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste universul si Zeii."
miercuri, 1 octombrie 2014
Experintente in dualitate
Orice exigenta interioara provine dintr-o dualitate: " Sunt nefericit, as vrea sa fiu fericit.". In chiar acesta dorinta de a fi fericit se afla nefericirea, tot asa cum in orice efort pentru bine se afla si contrariul sau, raul. Orice afirmatie cuprinde si opusul ei, si orice efort de a birui intareste obiectivul care trebuie cucerit. Cand dorim sa traim experienta adevarului sau a realului, acesta dorinta se naste din insatisfactia noastra fata de " ceea ce este ", si de aceea creeaza contrariul ei. In acest contrariu "se afla" ceea ce a fost . Prin urmare trebuie sa ne eliberam de aceste neincetate cerinte, caci altfel nu vom putea pune capat dualitatii. Acesta presupune sa ne cunoastem pe noi insine atat de complet incat mintea sa nu mai caute, sa fie linistita.
O astfel de minte nu mai cere experiente, nu mai vrea sa fie provocata, nu mai cunoaste provocarea, nu mai spune " vreau" si nici " sunt treaza". Ea este pe deplin " ceea ce este". Numai mintea frustrata, limitata, superficiala, numai mintea conditionata cauta intotdeauna" mai mult". Este oare cu putinta sa traim in acesta lume fara acest " mai mult", fara aceste nesfarsite comparatii? Fara indoiala, dar trebuie sa invatam acesta prin noi insine.
A investiga toata acesta problema, inseamna a medita. Acest cuvant a fost folosit, atat in Orient cat si in Occident, in modul cel mai nefericit. Exista diferite scoli si diferite sisteme de meditatie. Sunt anumite scoli care spun " Observa miscarea degetului mare de la picior, observa, observa, observa."; exista alte sisteme care recomanda asezarea intr-o anumita pozitie, exersarea unei respiratii regulate sau practicarea concentrarii. Toate aceste lucruri sunt complet mecanice. O alta metoda va indica un anumit cuvant si va spune ca daca il veti repeta un timp indelungat, veti avea o experienta transcedentala extraordinara. Este o absurditate, o forma de auto-hipnotism. Repetand la nesfarsit cuvantul Amin, sau Aum, sau Coca-Cola, veti avea cu siguranta o anumita experienta, fiindca prin repetarea unui cuvant mintea devine mai calma. Este o practica cunoscuta in India de mii de ani, numita Mantra-Yoga.Prin repetarea unui cuvant, va puteti indupleca mintea sa fie blanda si blajina, insa ea va continua sa ramanao minte marunta si meschina. La fel de bine puteti lua o bucata de lemn din gradina, si asezand-o pe semineu, sa-i daruiti in fiecare zi o floare. Dupa o luna veti incepe sa o adorati, si, din acel moment, veti comite un sacrilegiu daca nu ii veti mai aduce ofrande.
Meditatia nu inseamna a urma un anumite sistem; nu este o constanta repetare sau imitare; nu este concentrare.
Una dintre metodele favorite ale profesorilor care predau meditatia, este de a indemna pe elevii lor sa invete concentrarea- adica fixarea mintii asupra unui gand si inlaturarea celorlate ganduri.
Este lucrul cel mai neplacut, cel mai stupid pe care il poate face un elev, daca este obligat sa-l faca.
In tot acest timp elevul este locul unde se da o adevarata batalie intre vointa de a se concentra si mintea care hoinareste, nemaivorbind de faptul ca el trebuie sa urmaresca atent fiecare miscare a mintii, oriunde s-ar afla acesta. Cand mintea hoinareste la intamplare, inseamna ca suntem interesati de cu totul altceva decat ceea ce facem.
Meditatia presupune o minte uimitor de agera; meditatia inseamna intelegerea totalitatii vietii, in care a incetat orice forma de fragmentare. Meditatia nu inseamna vointa de a controla gandirea.
Cand gandirea este controlata, ea da nastere unui conflict in minte, dar atunci cand este inteleasa structura si originea sa- ceea ce am examinat mai inainte -gandirea nu mai intervine. Acesta intelegere a structurii gandirii este propria ei disciplina, este meditatia.
Meditatia consta in a fi constient de fiecare gand si de fiecare sentiment, in a nu spune nicodata ca ceva este drept sau nedrept, ci numai de a observa si a te misca cu acel fenomen launtric. In acesta stare de observare, incepem sa intelegem intreaga miscare a gandirii si a simtirii.
Din chiar acesta luciditate ia nastere tacerea.
Linistea produsa de minte inseamna stagnare, este un lucru mort, dar tacerea care se asterne atunci cand mintea a inteles propria sa origine, propria sa natura, cand a inteles ca nici o gandire nu este niciodata libera ci totdeauna veche, acesta tacere este o meditatie in care cel ce meditaeaza este complet absent, caci mintea s-a golit de trecut.
Meditatia este o stare a mintii care priveste cu atentie desavarsita orice lucru in totalitatea sa, si nu doar anumite parti ale acestuia.Nimeni nu va invata cum sa fiti atenti.Daca vreun sistem incerca sa va invete cum sa fiti atenti, atunci sunteti atenti la sistem, iar acesta nu inseamna atentie. Meditatia este una dintre cele mai amri arte in viata - poate " arta suprema " si n-o puteti invata de la nimeni, in asta consta frumusetea ei.Ea nu are tehnica, si de aceea nu are autoritate. Cand invatat sa va cunoasteti, observati-va cu atentie, observati cum mergeti, cum mancati, ce spuneti, observati flecareala, ura, gelozia, fiti constienti de tot ceea ce se petrece inlauntrul fiintei, fara vreo alegere; toate acestea fac parte din meditatie.
Astfel meditatia poate avea loc cand va aflati in autobuz, sau cand va plimbati in padurile pline de lumini si umbre, sau cand ascultati cantecul pasarilor, sau cand priviti la chipul sotiei.
A intelege ce este meditatia implica iubire; iubirea nu este produsul sistemelor, al obiceiurilor, sau al unor metode.Iubirea nu poate fi cultivata de gandire.Iubirea poate sa ia fiinta numai in linistea desavarsita in care cel ce mediteaza este complet absent. O minte devine cu adevarat tacuta numai atunci cand isi intelege propria sa miscare ca simtire si gandire, si, pentru a o intelege, ea nu trebuie sa condamne nimic din ceea ce observa.
A observa in acest mod este o disciplina supla, libera, care n-are nici o legtura cu disciplina conformarii.
- fragmente din " Eliberarea de cunoscut "- Krishnamurti
vineri, 25 iulie 2014
LUNA NOUA IN LEU- 27 IULIE 2014,
LUNA NOUA IN LEU- 27 IULIE 2014, ORA 01:42 –ORA ROMANIEI- “CAND IUBIREA VA FACE SEMN….“
Cel care considera ca totul este inteligibil, acela nu simte nevoia sa inteleaga cauzele profunde ale lucrurilor. Dar intelegerea sa nu este decat aparenta, caci a considera ca in lume totul este inteligibil inseamna a fi superficial. Pentru constienta obisnuita, majoritatea lucrurilor sunt, in realitate, inexplicabile. Si a te putea opri uimit in fata inexplicabilului care se afla in existenta cea mai cotidiana, abia acesta este, de fapt, inceputul adevaratei nazuinte spre cunoastere. Si acest entuziasm trebuie sa inceapa prin a percepe ce este miraculos in realitatea cotidiana. Caci numai atunci, asa cum spuneam, vom simti imboldul sa cautam cauzele, fortele profunde care se afla la baza existentei lumii care ne inconjoara.” R. Steiner
Luna Noua reprezinta un aspect de conjunctie intre cele doua Luminarii in acelasi semn zodiacal ( Soarele acopera Luna ), este o faza a Lunii in care energiile sunt foarte mici, activitatile sunt mult incetinite, in aceasta perioada pot avea loc fel de fel de perturbari in natura, se poate simti din plin forta pamantului, se poate simti din plin forta naturii.
Asa cum am mai scris :“Luna Noua este asociata cu noi inceputuri iar in semnul de foc al Leului, aceste inceputuri trebuie sa fie indraznete, luminoase, marete, regale. Fiecare Luna Noua aduce pentru noi un timp de initiere, Universul trimite asupra noastra o energie cu o carte de vizita pentru fiecare dintre noi “ de noi motivatii, noi provocari, noi activitati, idei noi, intelegeri noi, afaceri noi, practici noi, oameni noi, locuri noi, lucruri noi”. Este o carte de vizita astrala cu care putem accesa acel domeniu de viata in care apare semnul leului in harta natala a fiecaruia. Leul este caldura estivala si timpul maturizarii fructului, este un punct culminant al vegetatiei, al plenitudinii vietii cand Soarele, stapanul acestui semn este cel mai puternic. Leul este copilul din noi, este artistul absorbit de munca lui, este semnul luminii spirituale, este lumina divina. Asemeni lui Hercule ce se lupta cu Leul din Nemeea si apoi se imbraca cu pielea acestuia, acest semn ne da posibilitatea sa trecem peste obstacole gasind in noi un potential infinit pe care trebuie sa-l utilizam. Leul este guvernat de Soare, o energie ce sustine viata, aduce lumina, putere, maretie. Leul este al cincilea semn al zodiacului si guverneaza casa naturala cinci, un domeniu al placerilor, al povestilor de dragoste, al distractiilor, copiiilor, creativitatii personale, fel de fel de speculatii. Leul guverneaza inima si tot ce are legatura cu “ .. din inima” iar aceasta Luna Noua ne reaminteste ca trebuie “ sa traim viata din inima” iar curajul, dedicatia, eroismul, puterea, vointa pot construi un mic regat in viata noastra. Tu esti conducatorul propriului regat, ai puterea sa faci tot ceea ce vrei, tu esti puterea, tu esti regele ne spune aceasta Luna Noua in Leu. “
Si daca este semnul Leu, atunci este normal ca programul astral sa fie un spectacol pe cinste.
In primul rand, aceasta Luna Noua in Leu are drept scena, casa III, o casa a comunicarii prin excelenta. In aceasta casa, aceasta energie ne indeamna sa comunicam prin fel de fel de mijloace, aici fiecare dintre noi isi poate recita rolul in mediul apropiat prin intelegerea lucrurilor de baza si prin sensibilitate practica. Valorificarea inteligentei noastre, a tuturor informatiilor si partajarea eficienta a acestora cu ceilalti este un indemn al acestei Luni Noi. Casa III este legata de toate tipurile de zvonuri, mesaje, rapoarte, discursuri, dezbateri iar provocarea acestei Luni Noi este de a deveni constienti de motivatiile noastre mentale, fiecare gand, cuvant, actiune si fapta activeaza legea atractiei magnetice. Ceea ce sadim acuma, aceea vom primi. Gandul si fapta sunt profund interconectate, actiunea si miscarea sunt caracteristicile acestei lunatii. Acuma, fiecare dintre noi isi poate intona mantra viitorului, “ eu stralucesc prin mintea mea, prin inteligenta mea, prin inima mea mare” ce este un pas important catre succes. Cum casa III este o casa a prejudecatilor, a unui model de gandire format in copilarie, in anii de scoala primara, aceasta Luna Noua ne cere sa iesim din acest mod de exprimare rudimentar, sa intelegem ca evolutia inseamna cunoastere si nu stagnare. Aceasta Luna Noua ne spune ca prin inteligenta, iubire, generozitate, putem face din mediul nostru zilnic un mic regat transformand pana si dusmanii in prieteni, servitori.Jupiter extinde tot ce atinge iar in fuziune cu Luna Noua in casa III, este important sa intelegem ca a venit timpul sa fim atenti la toate informatiile care vin spre noi, sa discernem intre cunostintele utile si cele fara sens pentru viata noastra, pentru pacea din micul nostru regat zilnic. Jupiter este norocul dar trebuie sa facem ceva pentru a beneficia de acest noroc. Majoritatea dintre noi trebuie sa invete ca nu poate obtine ceva bun din nimic iar acuma Jupiter in Leu si in casa III ne spune clar ca norocul este dat de mintea noastra , acolo este aurul pe care il tot cautam dar fara a face ceva nu putem sa-l aducem la suprafata.
In mod traditional, Jupiter este cea mai mare planeta din sistemul nostri solar si este considerat “marele benefic”, ceea ce inseamna ca ofera oportunitati multiple.
Ori de cate ori, Jupiter este proeminent intr-o diagrama, el tinde sa extinda, sa creasca oportunitatile. Acuma, aceasta Luna Noua de mana cu Jupiter ne spune ca mintea noastra, scrisul, educatia, fratii, rudele, comertul, calatoriile scurte sunt cai care ne pot pune fata in fata cu beneficiile pe care le cautam. Cunoasterea este puterea norocului, norocul va lucra pentru noi doar daca lucram cu el.
Totusi , ar fi prea frumos ca norocul acestei lunatii sa vina asa lin la noi si asta din cauza lui Marte in Scorpion care este soldatul din umbra al acestui moment astral. Putem sa credem acuma ca de fapt suntem ghinionisti dar nu din cauza lui Jupiter ca nu ofera oportunitati ci din cauza faptului ca le cautam unde nu trebuie sau ele sunt foarte subtile incat nu le auzim cum bat la usa regatului nostru.
Marte in Scorpion este o energie bruta, nucleara, el lupta pentru dorintele sufletului cu orice fel de arma. Baiatul de foc in apa misterioasa a scorpionului nu face decat sa creasca pasiunea, magnetismul animalic.
Marte in Scorpion este o atitudine “ totul sau nimic” dar in aspect provocator cu aceasta Luna Noua, ne putem da palme in fiecare minut fiindca nu prea intelegem ce inseamna acest “ tot”. Energia acestui moment astral regal poate fi desul de contrariata, prost gestionata, pot aparea neintelegeri si rivalitati care cresc exponential. Va recomand prudenta, puterea personala nu poate fi impusa prin forta ci doar prin cunoastere iar aceasta ajuta si nu-i striveste pe ceilalti. Aparenta stare de liniste mascheaza atat de bine o energie clocotitoare( pisica blanda zgaraie rau!) dar fara compromisurile necesare, intram in fel de fel de lupte ce ne indeparteaza de oportunitatile acestui moment astral.
Aceasta “ nunta cosmica” are si alti invitati de onoare, vorbim de asteroizii 1221 Amor si 2878 Panacea.
Amor este un asteroid a carui limbaj astrologic defineste dragostea ideala, neconditionata, este iubirea care face bine sufletului indiferent de unde vine, ea nu judeca, nu are asteptari. Este marea iubire romantica, iubirea recunostinta , iubirea spirituala. Amor in aspect cu Jupiter si Luna Noua amplifica oportunitatile unei iubiri adevarate, neconditionate, intalnirea unui suflet pereche dar si a unei iubiri neimpartasite, aici sufletele vorbesc indiferent de distanta, legaturi existente, obligatii fata de alta persoana. Este un moment de trezire, acuma, iubirea arde, fuzioneaza, topeste, vindeca sufletul.
2878 Panacea este un medicament pentru toate bolile.In mitologia greaca, Panacea a fost zeita vindecarii, ea este un remediu universal. Ea a fost fiica lui Asclepius, zeul medicinei si nepoata lui Apollo, un zeu al vindecarii (printre altele). Ea avea tot timpul o cataplasma, o potiune cu care ii vindeca pe cei bolnavi. Acest lucru a condus la notiunea de panaceu universal , o energie menita sa vindece toate bolile. Panacea este un asteroid de vindecare ce induce o energie benefica vindecarii, ea ajuta sa gasim solutii pentru orice problema.
Jupiter( oportunitati, beneficii), in conjuntie cu Panacea si Luna Noua( noi inceputuri) in casa III arata ca leacul universal se gaseste in mintea noastra, comunicarea, spiritualitatea conduc la vindecare. Amor completeaza acest leac universal aratand ca iubirea vindeca sufletul, mintea, trupul.
Influenta majora a acestei lunatii va fi asupra semnelor fixe: Leu, Varsator, Taur, Scorpion.
Cand iubirea va face semn, urmati-i indemnul…..
sursa
sâmbătă, 5 iulie 2014
Cateva sfaturi referitoare la copii
Fiti atenti la modul in care le vorbiti
Adultii nu dau suficienta atentie modului in care se adreseaza copiilor. Unii ii trateaza ca pe niste incapabili, niste raufacatori, niste idioti, si copiii, sugestionati, hipnotizati , devin, dupa un timp, intr-adevar prosti si incapabili.
Trebuie sa stiti: cuvantul este puternic, actioneaza, si ceea ce le spuneti copiilor, poate avea o influenta foarte daunatoare asupra lor, poate sa-i blocheze sau sa-i sperie, Deseori adultii- parintii, educatorii- sunt aceia care ii distrug pe copii. Pentru a se face ascultati, pentru a-i face sa lucreze sau sa stea cuminti, de ce este nevoie sa fie speriati cu bau-bau, cu lupul, cu politia sau cu altele de acest fel ? In decursul intregii lor existente, acesti copii se vor simti amenintati, in pericol si vor deveni o buna clientela pentru psihanalisti. Sunt multe lucruri pe care adultii trebuie sa le corecteze, in atitudinea lor fata de copii.
O metoda pentru a le dezvolta calitatile
Pentru a fi niste buni educatori, parintii trebuie sa se gandeasca la toate calitatile si virtutile care zac in sufletul spiritului copilului lor. In loc sa se multumesca sa-i dea copilului o pereche de palme sau doua la fund, pentru a-l invata minte sa nu mai repete anumite prostii, ei ar trebui sa se concentreze asupra scanteii divine din copilul lor, sa faca toate eforturile pentru a o dezvolta si astfel, mai tarziu, acest copil va face minuni. Si chiar atunci cand copilul doarme, pot sta pe marginea patului sau, mangaindu-l cu blandete, fara sa-l trezeasca, si sa-i voarbeasca in soapta despre toate calitatile minunante pe care doresc ca acesta sa le manifeste mai tarziu in viata. Ei vor introduce, astfel, in subconstientul lui, elementele pretioase care, peste ani, cand el le va descoperi, il va apara de multe greseli si pericole.
Creati in jurul lor o atmosfera armonioasa
Pentru a educa un copil, nu este suficient sa-l trimiteti la scoala, fie ea si cea mai buna. Daca acasa li se ofera copiilor spectacolul certurilor, al minciunilor si al necinstei lor, cum isi inchipuie acei parinti cal vor educa pe copil? S-a observat ca un sugar se poate imbolnavi si poate prezenta tulburari nervoase din cauza certurilor dintre parinti, chiar fara sa fi fost prezent.Caci aceste certuri creeaza in jurul copilului o atmosfera lipsita de armonie pe care el o resimte, deoarece este inca foarte legat de parinti. Sugarul nu este constient, dar corpul sau eteric resimte socurile.
II vedem pe unii parinti cum se poarta fata de copiii lor intr-un mod atat de ciudat incat ne intrebam daca intr-adevar eu isi iubesc copiii. Bineinteles ca vor raspunde afirmativ. Dar nu este asa; daca i-ar iubi cu adevarat, si-ar schimba comportarea, ar incerca macar sa-si indrepte anumite slabiciuni care se reflecta, cu consecinte negative, asupra copiilor. Atata vreme cat nu fac aceste eforturi, ei nu-si iubesc copiii cu adevarat.
Oferiti-le o imagine fara cusur
In orice situatie, adultii trebuie sa se dovedesca fara cusur in fata copiilor, sa nu aiba slabiciuni sau defecte. Cand adultii ( parinti, educatori) lasa sa li se intrevada slabiciunile, copiii sunt tulburati, dezorientati, caci nu mai au nimic solid de care se se agate. In mod instictiv, copiii cauta intotdeauna sa se sprijine pe fiintele care intrupeaza dreptatea, nobletea, puterea, cu toti poarta in ei o nevoie instinctiva de dreptate si de adevar, si atunci cand constata ca adultii care se ocupa de ei comit o actiune reprobabila, ceva in ei se deregleaza. Copilul care se smite mic, slab ii place sa aibe deasupra lui o autoritate infailibila, care il protejeaza.El este nestiutor in toate, dar stie ca este slab, de aceea are nevoie de protectie si se aciueste in bratele mamei pentru a-i simti caldura. El nu cauta sprijinul mamei numai in plan fizic, ci si in plan psihic. De aceea, atunci cand un copil intelege ca mama sa, tatal sau, parintii sau profesorii, nu sunt la inaltimea sarcinii pe care o au, se simte pierdut, sau se revolta...Acesta este originea multor tragedii in familie, sau in societate.
Conditiile pentru ca o pedepsa sa fie benefica
Este de preferat sa nu bateti niciodata copilul. In mod cu totul exceptional, daca intr-adevar o merita, o palma sau o ataie la fund nu-i face rau, dar atentie!... Nu palmuiti niciodata un copil cand sunteti furiosi, caci veti lasa in memoria lui o impresie de ura, de rautate, de nedreptate, in timp ce, de fapt, pentru a-l educa, el trebuie sa simta ca sunteti drepti si ca, tocmai de aceea , ii aplicati corectia.
Daca sunteti in situatia de a aplica o pedeapsa unui copil, fiti atenti la privirea voastra. In ea nu trebuie sa se citeasca nici furie, nici ostilitate, nici vreun alt sentiment negativ, caci copilul va uita repede palma sau bataia la fund, dar niciodata ceea ce a citit in ochii vostri. Deseori, adultii bat copiii pentru ca sunt exasperati, sau pentru ca au ajuns la capatul rabdarii: este o recatie foarte proasta. Palmele sau bataia la fund nu trebuie sa se datoreze enervarii parintilor - enervarea nefiind o manifestare pedagogica- ci dorintei de a-i face pe copii sa inteleaga , spre binele lor, ca exista anumite reguli ce trebuie respectate.
fragmente - " Reguli de aur pentru fiecare zi " - Omraam Mikahael Aivanhov
duminică, 25 mai 2014
Sa fii precum o Floare ...
Gingasia, frumusetea si beatitudinea lor sa va umple sufletele...
Florile fac parte din regnul vegetal iar acesta la randul lui din matricea fizico-energetica a pamantului. Si florile au suflet insa este unul colectiv si nu individual asa cum avem noi cei din regnul uman. De ce sunt florile pe pamant ? Pentru a invata de la ele sau ele sa invete de la noi? Cred ca este un schimb de energie intre noi si ele... noi toti mancam plante, nu ? Cei care nu sunt vegetarieni ii necajesc tot timpul pe vegetarieni ca si plantele au viata si deci nu are nici un sens sa nu mancam animale ... dar , plantele si animalele se sacrifica pentru noi cu un motiv bine intemeiat.
La inceput a fost energia, apoi s-a transformat in materie, fiecare regn tinde sa evolueze, si cum se intampla acesta... regnul mineral doreste sa ajunga floare, planta sau copac, regnul vegetal doreste sa ajunga animal, animalele doresc sa ajunga oameni iar oamenii doresc sa ajunga ingeri.
Pentru asta avem nevoie de hrana, toate regnurile sunt hranite de catre fluidele eterice din soare.
Pentru ca regnul vegetal sa ajunga la regnul animal trebuie sa fie ajutate iar cu ajutorul nostru vor reusi acestea, atunci cand trec prin matricea noastra energetica, adica atunci cand le ingeram, ele invata de la noi ..iar noi de la ele, numai ca trebuie sa le si multumim, ele ne multumesc prin simplu fapt ca exista si sunt.
Prima revelaţie a frumuseţii a constituit unul dintre cele mai semnificative evenimente din evoluţia conştiinţei umane. Sentimentul bucuriei şi cel al iubirii sunt intrinsec legate de această revelaţie.
Fără ca noi să ne dăm foarte bine seama de acest lucru, florile au devenit pentru noi expresia materială a ceea ce este în noi înşine mai elevat, mai sacru şi, în ultimă instanţă, lipsit de formă.
Efemere, eterice şi mai delicate decât plantele din care au apărut, florile au devenit un fel de mesageri ai unui alt tărâm, un fel de punte între lumea formelor fizice şi cea fără de formă. Nu numai că aveau un parfum delicat care plăcea oamenilor, ci aduceau totodată şi mireasma tărâmului spiritual. Folosind cuvântul „iluminare” într-un sens mult mai larg decât este acceptat în mod convenţional, am putea privi florile drept întruchiparea iluminării plantelor.
Se poate spune despre orice formă de viaţă — minerală, vegetală, animală sau umană — că se
îndreaptă către „iluminare”. Totuşi, fenomenul acesta este extrem de rar, căci el presupune mai mult
decât un progres evolutiv: implică o discontinuitate în dezvoltare, un salt la un nivel de Fiinţare total diferit şi, ceea ce este cel mai important, o diminuare a caracterului material.
Există ceva mai greu şi mai impenetrabil decât roca, cea mai densă dintre toate formele? Şi, cu toate acestea, structura moleculară a unor roci este supusă unei transformări în urma căreia acestea devin transparente, rezultând cristalele. Există cărbuni care, supuşi unei călduri şi presiuni de neimaginat, se transformă în diamante, în timp ce unele minerale grele se transformă în alt fel de pietre preţioase.
Majoritatea reptilelor târâtoare, vieţuitoarele cele mai legate de pământ, au rămas neschimbate de milioane de ani. Totuşi, unora dintre ele le-au crescut pene şi aripi şi s-au transformat în păsări, sfidând astfel forţa gravitaţiei care le dominase atâta timp. Nu şi-au îmbunătăţit mersul sau târâtul ci, prin deplina lor transcendere, acestea au devenit zbor.
Din vremuri imemoriale, florile, cristalele, pietrele preţioase şi păsările au avut o semnificaţie specială pentru spiritul uman. Ca orice alte forme de viaţă sunt şi ele, desigur, manifestări temporare ale Vieţii unice si Conştiinţei unice care reprezintă sursa. Semnificaţia lor specială, fascinaţia pe care o exercită asupra oamenilor şi afinitatea omului faţă de aceste făpturi pot fi atribuite calităţii lor eterice.
Dacă acceptăm ideea existenţei unei anumite Prezenţe, printr-o atenţie tăcută, dar vie, percepţia umană poate sesiza esenţa divină a vieţii, acea conştiinţă sau acel spirit ce sălăşluieşte în fiecare creatură, în fiecare formă de viaţă si o poate recunoaşte ca fiind propria ei esenţă, iubind-o astfel ca pe sine însăşi, însă până când nu se va întâmpla acest lucru, cei mai mulţi dintre oameni vor vedea doar forma exterioară şi nu vor fi conştienţi de esenţa lăuntrică, tot aşa cum nu sunt conştienţi de propria lor esenţă şi se identifică exclusiv cu forma lor fizică şi psihologică. Totuşi, în cazul unei flori, al unui cristal, al unei pietre preţioase, al unei păsări, chiar şi o persoană lipsită de Prezenţă poate simţi ocazional că este vorba despre ceva mai mult decât simpla existenţă fizică a formei respective, fără să ştie că acesta este motivul atracţiei şi afinităţii pe care o resimte.
Datorită naturii lor eterice, formele acestea ascund mai puţin spiritul care sălăşluieşte în ele decât se
întâmplă la alte forme de viaţă — excepţie în cazul acestora din urmă fac formele de viaţă nounăscută
— bebeluşii, căţeluşii, pisicuţele, mieii şi aşa mai departe. Acestea sunt fragile, delicate, nu sunt încă statornicite ferm în materialitate. în ele mai străluceşte o anumită inocenţă, o dulceaţă şi o frumuseţe ce nu aparţin acestei lumi. Ele produc încântare şi unor oameni relativ insensibili.
Fotografiile sunt facute pe Insula Thassos.
marți, 22 aprilie 2014
Nu căutaţi plăcerea, vă va sărăci...
Tineretul de astăzi cere libertatea sexuală crezând că în ea va găsi înflorirea, fericirea, bucuria. Acum, pentru că se poate procura uşor pilula ei se bucură pentru că nu mai e necesar să reflecteze, să se controleze, să existe stăpânire de sine. Nu, nu, să închidem ochii şi să mergem înainte!... şi în lumea întreagă vedem că această faimoasă pilulă are din ce înce mai mare succes. Mai întâi, desigur, ea a fost pusă la punct din motive dezechilibru demografic, dar apoi s-au adăugat alte motive, deloc demografice, şi mai ales dorinţa de se bucura fără piedici de toate femeile şi de toţi bărbaţii.Spuneţi-mi dacă fetele de treisprezece ani chiar au nevoie de pilulă... Cu toate acestea, ele sunt lăsate să se servească deja de pilulă, şi am auzit că, în unele şcoli chiar profesorii sunt cei care le distribuie elevelor, da, profesorii!Lăsând tinerii să se grăbească să experimenteze un domeniu pe care nu-l cunosc, deschidem pentru ei poarta tuturor dereglărilor fizice şi psihice. Ei fac experienţe, dar nu ştiu că aceste experienţe vor avea pe termen lung rezultate catastrofale şi se vor dezaxa şi se vor îmbolnăvi. În realitate, nici cei care s-au pronunţat pentru pilulă nu au înţeles ceva, nici cei care s-au opus. Cei care s-au pronunţat pentru, au făcut-o de complezenţă: ştiind că mulţi oameni sunt slabi, au cedat în faţa acestei slăbiciuni; şi ceilalţi, care s-au opus, au făcut-o din ipocrizie, în numele vechilor tradiţii morale şi ei sunt primii care nu le respectă în viaţa lor personală.În tot cazul, punându-se pilula la punct, ştiinţa care credea că face unmare serviciu oamenilor, n-a făcut decât să le permită să se dedea la tot felul de excese, să devină slabi, senzuali şi bolnavi. Iată binefacerile ştiinţei! Înaintede pilulă, băieţii şi fetele erau cel puţin obligaţi să se gândească, să sestăpânească puţin (nu pentru motive de moralitate şi puritate, desigur, cipentru frica de consecinţele neplăcute ce puteau urma), în timp ce acum numai e cazul să se controleze, se pot lăsa în voie.Vă voi da o imagine. Ştiţi cum mergeau vapoarele în trecut. Jos, erau maşiniştii care trebuiau să se ocupe să pună cărbune în cazane, şi graţie lor vaporul avansa; dar ei înşişi nu ştiau direcţia, trebuia să fie un căpitan, acolo sus, să se ocupe de direcţie şi să dea ordine; dar el singur nu avea mijloacele necesare pentru a face să avanseze vaporul. Iată încă o imagine a omului:emoţiile, sentimentele, instinctele sunt combustibilul care trebuie pus în cazane pentru ca vaporul să poată avansa.
Dar dacă nu e cineva raţional şi lucid sus pentru a se orienta, vaporul se va sparge în bucăţi...În timpul unei croaziere în Oceanul Arctic o doamnă a întrebat căpitanul:“Ce se va întâmpla dacă vaporul va întâlni un iceberg? - O, răspuse căpitanul,icebergul îşi va continua drumul, doamnă.” Şi vaporul? El n-a spus nimic de vapor, pentru că era evident! Şi omul, la fel, dacă “vaporul” său loveşte un iceberg, să nu mai vorbim. E simbolic, desigur: “căpitanul” este aici în cap,“Maşiniştii” sunt peste tot în corp: pântecul, stomacul, sexul... Atunci eu spun tinerilor: dacă vă luaţi numai după modul vostru de a gândi, după înclinaţiile,predilecţile voastre, e sigur că vă veţi sparge capul, pentru că aceste impulsiuni sunt oarbe.Mai înainte, la televizor, am auzit o fată drăguţă declarând: “Îmi satisfactoate dorinţele fără complexe.” Iată, ea s-a debarasat de “complexele” ei,adică de înţelepciune, stăpânire de sine, discernământ... Da, pentru că aceste apăreau că sunt complexe, şi complexele nu sunt bune, trebuie să ne debarasăm de ele! Pentru a merge unde? Pentru a găsi ce? Pentru a face ce?Nu contează ce!Eu aş pune o întrebare tuturor acestor băieţi şi fete care cred că ştiu aşa bine ce trebuie să facă: “Când sunteţi la servici, într-o uzină, în faţa unui aparat, când conduceţi o maşină, nu vă controlaţi maşina? Nu o stăpâniţi? Şi de ce în toate domeniile, când faceţi bucătărie, când faceţi ceai sau cafea, dece dozaţi căldura, zahărul şi toate ingredientele?”
Pe moment, tineretul nu are decât o singură idee: cum să sară toate barierele morale pe care Iniţiaţii trecutului le-au plasat pentru a împedicaoamenii să trăiască în pasiuni şi dezordine. Câte civilizaţi strălucitoare audispărut, răvăşite de maladii morale şi fizice, pentru că erau dedate la xxx saula culte legate de orgii! Generaţia actuală vrea să se elibereze de toate aceste tabu-uri, să se scutească de toate regulile pentru a gusta cea mai mareplăcere posibilă, şi această mişcare a luat o aşa amploare că lumea se întreabă ce ar putea opri-o.
Am studiat şi am observat oamenii, şi am văzut că ceea ce vă spun aici e adevărul absolut. Când ei sunt numai sub influenţa dorinţei, plăcerii, bărbatul şi femeia introduc hoţi în ei. Trebuie să aibă un scop mai elevat pentru a face să strălucească lumina. Lumina poate să-i sfătuiască asupra aceloraşi ospăţuri, aceloraşi invitaţii, dar în loc să atragă toţi nedoriţii planului astral, ei vor invita îngeri şi divinităţi să se bucure cu ei.Şi când aceste entităţi celeste vor împărţi ce au, ele le vor lăsa cadouri; Nu aruncându-se în plăcere vor găsi oamenii soluţia problemei sexuale.Pentru că plăcerea nu este decât jumătatea drumului şi, dacă vor rămâneacolo, puţin câte puţin ei se vor simţi legaţi, îşi vor pierde libertatea. Când a căzut prea multă umiditate pe aripile unui fluture, el nu mai poate zbura.Atunci iată, aceasta e plăcerea: prea multă umiditate! Când văd un om a căruiaripi nu mai pot să-l poarte (simbolic vorbind) nu am nevoie să-l întreb unde s-a băgat, ştiu că şi-a expus aripile la umiditate. Umiditatea, e foarte clar pentrumine, împiedică zborul.Şi pentru a le usca la lumină, trebuie mult timp. De aceea, atenţie, nu vă lăsaţi înşelaţi de plăcerea care vă va opri din drum...Mergeţi până la lumină!Dar înţelegeţi-mă bine: eu n-am spus că bărbaţii şi femeile nu trebuie să-şi dăruie multă dragoste. Ei trebuie să-şi dăruie multă dragoste, dar o dragostemai elevată, mai luminoasă. Adică în loc să se mulţumească de schimburile dinplanul fizic, a se excita, a se satisface şi apoi a sforăi, ei trebuie să fieconştienţi de importanţa şi chiar de valoarea sacră a actului sexual. Dar nu,toţi sunt grăbiţi, grăbiţi să se afunde în mlaştini, nu mai au timp de a reflecta.
http://www.scribd.com/doc/11841827/AIVANHOV-Forta-Sexuala-Sau-Dragonul-Inaripat
sâmbătă, 5 aprilie 2014
Povestea Creatiei
La inceput a fost aceasta unica sursa de lumina, prezenta unica, numita
Dumnezeu. Dumnezeu, in marea Sa bucurie si iubire, avea o dorinta de a crea, de a
se exprima. Din aceasta maretie nediferentiata, Dumnezeu a creat sori, luni, galaxii,
universuri si Ii placea ce a creat. Desi ceva lipsea – compania. Dumnezeu vroia sa
creeze fiinte constiente care puteau impartasi fericirea creatiei sale.
Dumnezeu. Dumnezeu, in marea Sa bucurie si iubire, avea o dorinta de a crea, de a
se exprima. Din aceasta maretie nediferentiata, Dumnezeu a creat sori, luni, galaxii,
universuri si Ii placea ce a creat. Desi ceva lipsea – compania. Dumnezeu vroia sa
creeze fiinte constiente care puteau impartasi fericirea creatiei sale.
Din infinitatea lui au fost androgine. Lucrul unic despre creatia noastra a fost aspectul liberului arbitru.
In momentul cand am fost creati, ne-am luat zborul in univers, creand asa ca Dumnezeu, cu mintea noastra, extinzand Imparatia lui Dumnezeu. Noi am fost perfecti, si
asta a fost starea Edenica. In calatoriile noastre de-a lungul infinitatii lui Dumnezeu,
am descoperit universul fizic sau material si am fost intrigati, caci pentru inceput noi
n-am avut corpuri fizice, ci doar corpuri spirituale.
Dumnezeu au aparut trilioane de scantei de lumina facute dupa chipul si asemanarea Lui. Toate sufletele au fost create la inceput si toate sufletele
au fost androgine. Lucrul unic despre creatia noastra a fost aspectul liberului arbitru.
In momentul cand am fost creati, ne-am luat zborul in univers, creand asa ca Dumnezeu, cu mintea noastra, extinzand Imparatia lui Dumnezeu. Noi am fost perfecti, si
asta a fost starea Edenica. In calatoriile noastre de-a lungul infinitatii lui Dumnezeu,
am descoperit universul fizic sau material si am fost intrigati, caci pentru inceput noi
n-am avut corpuri fizice, ci doar corpuri spirituale.
Atunci am inceput a proiecta o parte din noi pe, sa spunem, Pamant, ca sa exploram frumusetea materiei. De fapt nu era nimic gresit in asta, pentru ca intregul infinit
al universului era un loc de joaca a sortii. Am inceput sa proiectem o parte din noi
intr-un copac pentru a vedea cum este asta. Apoi ne-am proiectat intr-o stanca pentru
a vedea cum este si acest lucru, apoi intr-un animal pentru a experimenta cum este sa
mananci iarba si interactiona cu alte animale.
In fiecare caz am facut asta si apoi am plecat si ne-am proiectat inapoi in planurile
spirituale. De asemenea, cu puterea incredibila a mintii am fi creat forme - gand de
animale, prin puterea imaginatiei noastre. Aceste forme - gand incepeau sa se condeseze si am fi trait in aceste creaturi care erau forme-gand, intocmai asa cum locuiam
intr-un animal care fusese deja creat.
A fost totul bine pana in acel moment al creatiei la care Biblia se refera ca fiind
caderea omului. In acest moment am uitat cine suntem, datorita identificarii cu universul material. Am fost prinsi in densitatea materiei si am crezut ca suntem animale
sau creaturile pe care le-am creat cu formele - gand. Cazand in iluzia ca am fost materiali in loc de spirituali in identitate, a initiat spirala descendenta a creatiei. In acest
moment a inceput sa existe „ego-ul”. Ego-ul fiind un sistem de gandire si filozofie bazat
pe credinta iluzorie in separatie, frica, egoism si moarte.
Fenomenul sufletelor de a deveni si mai prinse in iluzia materiei a continuat la
un nivel alert. Amilius (o reincarnare a lui Iisus) si alte fiinte evoluate spiritual care
nu cazusera, au stiut ca ceva trebuie facut pentru a-si ajuta fratii si surorile, caci omul
continua crearea unei conglomeratii de monstruozitati pentru a-si satisface dorinta de
nestapanit. El a creat ciclopi, centauri, unicorni, corpuri de animale cu capete de om,
fiinte cu copite, ghiare, pene, aripi si cozi. Omul a devenit prins in corpurile grotesti
care nu erau potrivite pentru fii si fiicele lui Dumnezeu. Omul a creat chiar si prima
femeie a carui nume era Lilith, inaintasa Evei. Aceasta proiectie a fost creata pentru a
satisface din nou egoista dorinta carnala.
Planul pe care Dumnezeu si fortele Divine l-au creat pentru a rectifica situatia
a fost crearea celor 5 rase fizice pe cele 5 continente ale planetei. Fiecare rasa avea o
culoare diferita a pielii. Nicio culoare a pielii nu era mai buna decat o alta, ci diferenta
se facea in functie de conditiile de clima. Un anumit tip de piele era bun pentru un
anumit tip de clima.
Planul a fost ca toate acele suflete care fusesera prinse in materie sa se reincarneze
in aceste corpuri mai potrivite pentru ele, care erau mult mai bune pentru o fiica sau
un fiu al lui Dumnezeu. Asa ca omul nu se trage din maimute asa cum evolutionistii
sugereaza.
Dupa crearea celor 5 rase au fost 133 de milioane de suflete pe Pamant. Rasa rosie
traia in Atlantida si America. Rasa maro traia in Anzi si Lemuria. Rasa galbena in
Desertul Gobi si Asia de Est si rasa neagra locuia in Sudan si in Vestul Africii. Rasa
alba locuia in Iran de-a lungul Marii Negre si Muntilor Carpati ai Europei Centrale.
Planul de baza pe care Dumnezeu l-a creat a fost reincarnarea, sufletele se vor
intrupa in aceste corpuri umane, nu in corpuri de animale pentru a se redestepta catre
identitatea lor adevarata ca fiinte ale lui Dumnezeu si pentru a invata sa demonstreze
asta pe Pamant si astfel sa inceapa ascensiunea catre Creator.
Acest act al creatiei a aparut acum 10 milioane si jumatate de ani. Influentele animale create de cadere si de proiectiile initiale de forme-gand nu au disparut complet
de pe Pamant decat in jurul anului 9000 inainte de Hristos. Ramasitele acestor creaturi
patetice au fost mai tarziu ilustrate in mitologie si in arta Asiriana si Egipteana.
Un alt factor adaugat la aceste creaturi grotesti a fost faptul ca din cele mai vechi
timpuri fiintele umane erau capabile sa procreeze cu animalele si cu aceste fiinte grotesti. Dupa ce sufletele umane au fost separate in femei si barbati, Dumnezeu a impus
legile divine facand imposibil pentru fiintele umane crearea de progenituri cu alte specii.
Un alt lucru interesat a fost ca omul era capabil sa traiasca pana la 1000 de ani in
acelasi trup, pana cand o alta lege divina a fost implementata sa schimbe acest lucru
datorita nevoii sufletelor de a fi capabile sa reflecteze mai mult in planul interior in
legatura cu scopul si motivul reincarnarii.
Amilius (prima reincarnare a lui Iisus Hristos), el insusi a coborat in materie si a
devenit primul Adam in momentul creatiei celor 5 rase initiale. Adam a fost primul
din rasa perfectionata. Primul dintre fii lui Dumnezeu in opozitie cu ceea ce Biblia
numeste ca fiind fiica omului. Adam a fost un individ, dar de asemenea un simbol al
celor 5 rase, la fel ca Eva.
fragmente --> http://putereaprezentului.files.wordpress.com/2013/01/manualul-ascensiunii.pdf
In momentul cand am fost creati, ne-am luat zborul in univers, creand asa ca Dumnezeu, cu mintea noastra, extinzand Imparatia lui Dumnezeu. Noi am fost perfecti, si
asta a fost starea Edenica. In calatoriile noastre de-a lungul infinitatii lui Dumnezeu,
am descoperit universul fizic sau material si am fost intrigati, caci pentru inceput noi
n-am avut corpuri fizice, ci doar corpuri spirituale.
Dumnezeu au aparut trilioane de scantei de lumina facute dupa chipul si asemanarea Lui. Toate sufletele au fost create la inceput si toate sufletele
au fost androgine. Lucrul unic despre creatia noastra a fost aspectul liberului arbitru.
In momentul cand am fost creati, ne-am luat zborul in univers, creand asa ca Dumnezeu, cu mintea noastra, extinzand Imparatia lui Dumnezeu. Noi am fost perfecti, si
asta a fost starea Edenica. In calatoriile noastre de-a lungul infinitatii lui Dumnezeu,
am descoperit universul fizic sau material si am fost intrigati, caci pentru inceput noi
n-am avut corpuri fizice, ci doar corpuri spirituale.
Atunci am inceput a proiecta o parte din noi pe, sa spunem, Pamant, ca sa exploram frumusetea materiei. De fapt nu era nimic gresit in asta, pentru ca intregul infinit
al universului era un loc de joaca a sortii. Am inceput sa proiectem o parte din noi
intr-un copac pentru a vedea cum este asta. Apoi ne-am proiectat intr-o stanca pentru
a vedea cum este si acest lucru, apoi intr-un animal pentru a experimenta cum este sa
mananci iarba si interactiona cu alte animale.
In fiecare caz am facut asta si apoi am plecat si ne-am proiectat inapoi in planurile
spirituale. De asemenea, cu puterea incredibila a mintii am fi creat forme - gand de
animale, prin puterea imaginatiei noastre. Aceste forme - gand incepeau sa se condeseze si am fi trait in aceste creaturi care erau forme-gand, intocmai asa cum locuiam
intr-un animal care fusese deja creat.
A fost totul bine pana in acel moment al creatiei la care Biblia se refera ca fiind
caderea omului. In acest moment am uitat cine suntem, datorita identificarii cu universul material. Am fost prinsi in densitatea materiei si am crezut ca suntem animale
sau creaturile pe care le-am creat cu formele - gand. Cazand in iluzia ca am fost materiali in loc de spirituali in identitate, a initiat spirala descendenta a creatiei. In acest
moment a inceput sa existe „ego-ul”. Ego-ul fiind un sistem de gandire si filozofie bazat
pe credinta iluzorie in separatie, frica, egoism si moarte.
Fenomenul sufletelor de a deveni si mai prinse in iluzia materiei a continuat la
un nivel alert. Amilius (o reincarnare a lui Iisus) si alte fiinte evoluate spiritual care
nu cazusera, au stiut ca ceva trebuie facut pentru a-si ajuta fratii si surorile, caci omul
continua crearea unei conglomeratii de monstruozitati pentru a-si satisface dorinta de
nestapanit. El a creat ciclopi, centauri, unicorni, corpuri de animale cu capete de om,
fiinte cu copite, ghiare, pene, aripi si cozi. Omul a devenit prins in corpurile grotesti
care nu erau potrivite pentru fii si fiicele lui Dumnezeu. Omul a creat chiar si prima
femeie a carui nume era Lilith, inaintasa Evei. Aceasta proiectie a fost creata pentru a
satisface din nou egoista dorinta carnala.
Planul pe care Dumnezeu si fortele Divine l-au creat pentru a rectifica situatia
a fost crearea celor 5 rase fizice pe cele 5 continente ale planetei. Fiecare rasa avea o
culoare diferita a pielii. Nicio culoare a pielii nu era mai buna decat o alta, ci diferenta
se facea in functie de conditiile de clima. Un anumit tip de piele era bun pentru un
anumit tip de clima.
Planul a fost ca toate acele suflete care fusesera prinse in materie sa se reincarneze
in aceste corpuri mai potrivite pentru ele, care erau mult mai bune pentru o fiica sau
un fiu al lui Dumnezeu. Asa ca omul nu se trage din maimute asa cum evolutionistii
sugereaza.
Dupa crearea celor 5 rase au fost 133 de milioane de suflete pe Pamant. Rasa rosie
traia in Atlantida si America. Rasa maro traia in Anzi si Lemuria. Rasa galbena in
Desertul Gobi si Asia de Est si rasa neagra locuia in Sudan si in Vestul Africii. Rasa
alba locuia in Iran de-a lungul Marii Negre si Muntilor Carpati ai Europei Centrale.
Planul de baza pe care Dumnezeu l-a creat a fost reincarnarea, sufletele se vor
intrupa in aceste corpuri umane, nu in corpuri de animale pentru a se redestepta catre
identitatea lor adevarata ca fiinte ale lui Dumnezeu si pentru a invata sa demonstreze
asta pe Pamant si astfel sa inceapa ascensiunea catre Creator.
Acest act al creatiei a aparut acum 10 milioane si jumatate de ani. Influentele animale create de cadere si de proiectiile initiale de forme-gand nu au disparut complet
de pe Pamant decat in jurul anului 9000 inainte de Hristos. Ramasitele acestor creaturi
patetice au fost mai tarziu ilustrate in mitologie si in arta Asiriana si Egipteana.
Un alt factor adaugat la aceste creaturi grotesti a fost faptul ca din cele mai vechi
timpuri fiintele umane erau capabile sa procreeze cu animalele si cu aceste fiinte grotesti. Dupa ce sufletele umane au fost separate in femei si barbati, Dumnezeu a impus
legile divine facand imposibil pentru fiintele umane crearea de progenituri cu alte specii.
Un alt lucru interesat a fost ca omul era capabil sa traiasca pana la 1000 de ani in
acelasi trup, pana cand o alta lege divina a fost implementata sa schimbe acest lucru
datorita nevoii sufletelor de a fi capabile sa reflecteze mai mult in planul interior in
legatura cu scopul si motivul reincarnarii.
Amilius (prima reincarnare a lui Iisus Hristos), el insusi a coborat in materie si a
devenit primul Adam in momentul creatiei celor 5 rase initiale. Adam a fost primul
din rasa perfectionata. Primul dintre fii lui Dumnezeu in opozitie cu ceea ce Biblia
numeste ca fiind fiica omului. Adam a fost un individ, dar de asemenea un simbol al
celor 5 rase, la fel ca Eva.
fragmente --> http://putereaprezentului.files.wordpress.com/2013/01/manualul-ascensiunii.pdf
vineri, 28 martie 2014
Iubirea spirituala este o forma superioara de hrana
De ce se caută femeile şi bărbaţii? Foamea este cea care îi împinge. Le e foame şi vor să mănânce. Întradevăr, dragostea e o formă de hrană, o băutură; e comparabilă pâinii, apei, vinului...
A iubi este exact ca şi cum te-ai hrăni: sunt aceleaşi legi, aceleaşi procese. De aceea v-am tot spus, dacă nu aţi înţeles procesul nutriţiei, nu-l veţi înţelege nici pe cel al dragostei. Cât timp veţi considera că trebuie să mâncaţi numai pentru a hrăni corpul vostru fizic,pentru că vă e foame sau că vă place să mâncaţi, fără a face nici o muncă pentru a capta particelele eterice ale hranei, nu veţi fi capabili să captaţi aceste particule eterice ale bărbaţilor şi femeilor despre care vă vorbesc; veţi fi obligaţi să faceţi cu ei schimburi grosiere: veţi fi obligaţi să vă hrăniţi ca o omidă în loc să vă hrăniţi ca un fluture.
Da, priviţi lecţia pe care ne-o dă natura prin metamorfoza omizii în fluture.
Omida este urâtă, umflată, se deplasează cu greu şi nimeni nu doreştesă o vadă.
Ca fiecare creatură, bineînţeles, ea are nevoie de hrană, şi iată că are un mare apetit pentru frunze! Ei nu-i plac nici florile nici fructele, ci frunzele care sunt indispensabile arborelui, pentru că ele transformă lumina soarelui. Deci, mâncând frunzele, omida aduce prejudicii arborelui care nu mai poate produce nici flori nici fructe, şi de aceea oamenii fac totul pentru a o distruge, pe câmpuri şi în grădini. Iată, deci, viaţa unei omide...Dar într-o zi, nu se ştie de ce, omida începe să-şi dea seama că această viaţă nu e atât de grozavă. Ea vede trecând pe cer fluturi atât de frumoşi,coloraţi, uşori, faţă de care ea se simte urâtă şi dezgustătoare; ea înţelege deasemenea că e dăunătoare şi că acesta e motivul pentru care oamenii vor să o distrugă. Atunci, se decide să se schimbe, să devină ceva bun şi intră în meditaţie... Ea începe să-şi pregătească un adăpost, pentru că are nevoie sa fie liniştită, şi pentru aceasta ea secretă un lichid care, solidificându-se, devine un fir rezistent... şi iată mătasea! Mătasea e un produs al omidei, şi dacă este aşa preţioasă, este pentru că a fost pregătită într-o stare meditativă şi spirituală!... În tot cazul, veşmintele de mătase sunt o bună protecţie împotriva fluidelor rele, ca şi veşmintele de in. Deci, omida intră într-o meditaţie profundă... atât de profundă că adoarme. Şi iată că în subconştientul ei - pentru că ea are de asemenea un subconştient - toate forţele şi energiile încep să lucreze asupra acestei imagini care a impresionat-o atât de mult, imaginea fluturelui. Pentru că adevăratele transformări nu sunt niciodată realizate de gândire, în conştient, ci prin forţele subconştientului; de aceea când vreţi să obţineţi realizarea unei dorinţe trebuie să ştiţi cum să coborâţi în subconştientul vostru pentru a depune imaginea pe care doriţi să o realizaţi, dacă nu, nu se ştie cât timp va trebui pentru această realizare. Numai forţele subconştientului au o foarte mare putere asupra materiei.Iată că după câtva timp, din coconul unde s-a închis omida iese un fluture! Trebuie să descifrăm tocmai acest fenomen pentru a înţelege ce ne învaţă Inteligenţa cosmică prin această metamorfoză din omidă în fluture.Până la o anumită vârstă, şi aceasta poate să dureze sute de încarnări, omul este ca o omidă care are nevoie să mănânce frunze: îşi satisface apetitul în defavoarea altora, îi murdăreşte, îi sfâşie. Dar în ziua în care, dezgustat de el însuşi, decide să se schimbe pentru a deveni mai bun, începe să se concentreze, să mediteze şi mai ales să-şi pregătească un cocon pentru a se proteja... şi acest cocon este aura. Discipolul care conştientizează puterea aurei şi lucrează asupra ei se transformă în fluture, adică în Iniţiat. El înceteazăsă mai “mănânce” fiinţe, aşa cum omida încetează să mai mănânce frunze, şi începe să se hrănească cu nectar şi polen, adică cu emanaţiile lor subtile.Vedeţi, să fii un om obişnuit sau un Iniţiat corespunde la un fel diferit de a se hrăni.Evident, pentru multe “omizi”, această metamorfoză nu este încă posibilă. Ele vă vor spune că lucrurile trebuie să rămână aşa, că natura le face aşa de miliarde de ani. Ele nu ştiu că ar putea deveni fluturi, fiinţe înnaripate,că s-ar putea hrăni cu elementele cele mai pure. Bineînţeles, va trebui să ne hrănim etern, dar există hrană şi hrană, şi diverse feluri de a ne hrăni. În loc de a face cu creaturile schimburi grosolane, inestetice, dezgustătoare chiar,putem face schimburi subtile, ca şi fluturele, fără a murdări sau a distruge nimic: să ne dăruim reciproc multă iubire, dar fără a coborî, fără a mânca frunzele.
Pentru cei ce ştiu să citească, această evoluţie este înscrisă într-o paginăa marii cărţi a naturii vii: în povestea omizii şi fluturelui. Şi nu este singurul exemplu. Studiaţi şi viaţa albinelor. S-a scris mult despre albine, despre organizarea societăţii lor, despre moravurile lor, dar despre ce reprezintă din punct de vedere simbolic, nu se cunoaşte mare lucru. Albinele culeg nectarul şi polenul florilor din care ele prepară o hrană delectabilă, mierea. Simbolic,această muncă este cea a Iniţiaţilor sau a discipolilor avansaţi care iau de la fiinţele umane pe care le frecventează elementele cele mai pure, mai subtile pentru a face o miere care va hrăni îngerii. La fel cum albina nu mănâncă flori,Iniţiatul, în loc să mănânce oameni, cum fac majoritatea oamenilor, nu ia de la ei decât ce este mai spiritual. Graţie cunoştinţelor sale alchimice, el prepară îninima sa, în sufletul său, o chintesenţă, o hrană, un parfum delicios pe care îngerii vin să le culeagă.Iată ce reprezintă albina: un Iniţiat. În fiecare suflet uman, chiar şi în cele criminale, Iniţiatul găseşte elemente divine, şi din toate aceste chintesenţe produce mierea spirituală. O fiinţă care ştie să transforme, să sublimeze, să ilumineze totul, prepară mierea. E o albină, stupul e în el, el face mierea dinelementele cele mai pure, cele mai subtile care se degajă din el: emanaţiilesale. Toate fiinţele umane sunt chemate să extragă această chintesenţă pentru a o transforma în interiorul lor. Trebuie să înveţe să o facă, şi pentru aceasta trebuie să lucreze cu intelectul, inima şi voinţa, pentru că cu aceste trei elemente putem realiza orice în alambicul interior. Iată adevărata alchimie.Marii Iniţiaţi, care sunt adevăraţi alchimişti, nu învăţau decât aceasta: cum să devii ca o albină, cum să extragi ceea ceea ce e mai bun din tot ce se găseşte în natură şi mai ales în fiinţele umane; ei îi privesc, ei le vorbesc, fiecare fiinţă umană este o floare pentru ei. Da, e minunat, şi această filozofie este scrisă înnatură. Acolo au descoperit-o Iniţiaţii.
Namaste !
fragmente din invataturile lui Aivanhov
http://ro.scribd.com/doc/11841827/AIVANHOV-Forta-Sexuala-Sau-Dragonul-Inaripat
Abonați-vă la:
Postări (Atom)